Bomba

Ni s-a spus, când fericiţi, nevoie mare, ne preumblam în vizite lungi şi dese, cu burta la purtător, Un copil, într-un cuplu, vine ca o bombă. Dacă legăturile nu sunt solide, se dezintegrează. Cum să-i credem? Noi suntem invincibili, ne iubim până la Dumnezeu şi înapoi, trecem peste toţi şi toate.

Şi-a venit Bomba. (Aşa-i că sună ciudat dacă-l repetaţi des?) Plină de Iubire şi Împlinire. Ne-a trezit din letargie şi ne-a reînvăţat sensul. Pe care-l avem toţi în noi, dar era nevoie de Ea. Şi-am mai simţit apoi oboseală, nopţi nedormite, reorganizare a tot ce era, în ceea ce este, până în cele mai mici detalii, lipsă de răbdare, intoleranţă, şi apariţia altor fiare mai mult sau mai puţin îmblânzite, ce-şi cereau drepturile.

Nu ştiu dacă ne-am obişnuit sau doar ne lăsăm târâţi de nebunia zilelor pline de de toate noi şi magice, însă ştiu că atunci când ceva stă să explodeze, mă transform rapid – a se citi, după un îndelung rumegat, uneori de câteva zile, în care obligatoriu trebuie să-mi amintesc de primele noastre clipe, ore, luni, împreună – în cel mai priceput dezamorsator şi tai cablul roşu. Sau trebuia tăiat cel albastru? Sau poate cel alb…

D.

Share and Enjoy:
  • Print
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • Blogplay

1 comment to Bomba

  • bomba-tiribomba : )))

    stiu ca nimic din ce a fost nu mai e la fel. si mai stiu ca asa e normal sa fie, si ca iubirea e suficienta pt a duce lucrurile pe fagasul bun, mai departe.
    si mai stiu ca mereu, in fiecare experienta, e un rost din care sa invatam ceva sau sa ne aducem aminte de ceva… deci… ticaitul bombei-tiribombei e cel mai frumos sunet pe care il scoateti voi cand cresteti inca un pic.

Leave a Reply

 

 

 

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>