Spuse de Tatiana

de Rosnay.

Nu e o postare despre Michael Jackson. Însă îl priveam mai-nainte în clipul Earth Song.

Nu i-am înțeles fanii îndurerați niciodată, însă am stat deoparte și le-am respectat durerea. I-am ascultat piesele, periodic redescopăr „ceva” în spusele lui. Am iubit tot timpul Heal the World.

Azi, ceva între cântecul despre Pământ și o carte citită recent, s-a legat.

Se numea Sarah.

Am instituit la școală „Minutul de lectură”. Cine-a vrut, am oferit 5 minute la începutul orei, pentru o lectură rapidă, un fragment, din cartea preferată. Cărțile aduse au fost din cele mai diverse domenii. A fost ca o furtună. Culturală. Bineînțeles, m-am și șocat la vederea cărții Ice Age, de exemplu. Există și cărți scrise după filme, deci.

Anastasia a adus într-o zi cărticica asta, și-a citit puțin din ea. Mi-a stârnit pofta și i-am cerut-o împrumut.

Femeile scriu altfel. Descriu altfel simțirile. Nu știu de mi-au dat lacrimile vreodată, citind vreo carte. Asta a reușit. Acțiunea e simplă, e ceva din zilele noastre, drame mai mult sau mai puțin conjugale, prin care trecem toți. Cealaltă parte a cărții, cutremurătoare, e cea văzută prin ochii unei fetițe, prezentă la evenimentele de la Velodrome D`Hiver din 16-17 iulie 1942. O pagină din istoria Franței despre care nu știam. Nu mi-a schimbat părerea despre țara în care mi-ar plăcea să trăiesc, dar, mi-a îmbogățit cunoștințele.

Mulțumesc, Anastasia!

D.

Share and Enjoy:
  • Print
  • Digg
  • Sphinn
  • del.icio.us
  • Facebook
  • Mixx
  • Google Bookmarks
  • Blogplay

Leave a Reply

 

 

 

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>